Relieful
Teritoriul administrativ al comunei Unirea se încadrează din punct de vedere geomorfologic în unitatea Câmpia Brăilei, subunitatea Terasa Brăilei.
Câmpia Brăilei se dezvoltă între râul Buzău la nord şi pârâul Călmăţui la sud, până la Lunca Dunării spre est. Spre vest câmpia Brăilei prezintă cote în jur de 50 m, iar spre est, acestea scad la 15-20 m. Local apar uşoare înclinări de la nord la sud. Terasa Brăilei se extinde la est de Valea Ianca, caracterizată în general de un relief neted, accidentat de dune numai în partea nordică. Valea Ianca se prezintă ca o zonă depresionară, orientată S-N. lăţimea ei creşte da la 700 m cât are în sud, până la 3 km în nord. Are un uşor caracter disimetric, malul drept prezentându-se mai abrupt. Fundul ei este acoperit cu aluviuni fluviatile, deoarece Valea Iencii reprezintă un fost braţ al Dunării.
Reţeaua hidrografică
Principalele cursuri de apă apropiate zonei studiate, sunt fluviul Dunărea şi râul Călmăţui.
Dunărea are o vale largă, prezentând fenomenul despletirii cursului în două braţe principale Braţul Măcin şi Braţul Cremenea, care inchid la mijloc Insula Mare a Brăilei.
Râul Călmăţui are o vale asimetrică foarte meandrată (buclă accentuată a unei apei curgătoare), cu un bazin hidrografic puţin dezvoltat.
Clima este temperat continentală caracterizată de variaţii mari de temperatură între vară şi iarnă. Temperatura medie anuală este de +11oC. Vântul dominant suflă cu intensitate moderată din direcţia NE.
Solurile la suprafaţă se găsesc cernoziomuri formate în condiţiile climatului semiarid, pe depozite loessoide, pe aluviuni şi nisipuri, sub vegetaţia de stepă. Prezentând un mare grad de porozitate infiltraţia pe verticală se realizează uşor.
În condiţiile existenţei aridităţii, apa freatică determină supraumezirea şi evaporaţia. Vara, datorită insolaţiei, suprafaţa solurilor îşi ridică temperatura, se intensifică evapotranspiraţia, iar umiditatea (sub un metru) se menţine între coeficientul de ofilire şi mijlocul umidităţii active şi de aici necesitatea irigaţiilor.
Vegetaţia şi fauna
Elementele de vegetaţie din zonă sunt elemente tipice de stepă pontică şi silvostepă panonică. Într-un trecut mai îndepărtat, vegetaţia caracteristică era reprezentată prin speciile de stepă. Aceasta a fost în, mare parte desţelenită şi înlocuită cu vegetaţie de cultură în proporţie de 90%.
Cea mai mare parte a teritoriului administrativ teritorial este ocupat de terenuri agricole. Se găsesc şi rămăşiţe de stepă, reprezentată de pajişti naturale precum şi pe marginea drumurilor, de-a lungul digurilor şi canalelor de irigaţie. În pajiştile xerofile, speciile predominate sunt reprezentate prin graminee ca negara, păiuşurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada şoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrişor etc., majoritatea acestor plante îşi dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârşitul verii.
Dintre mamiferele ce-şi duc viaţa mai ales în zona de stepă, rozătoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popândău, hârciogul, şoarece de câmp, şoarece de stepă, iepure de câmp. Dintre păsări întâlnim: turturele, potârnichi, iar dintre răpitoare: uliul porumbac, cucuveaua, şorecarul încălţat. În stepă şi chiar în localitate trăieşte un număr mare de grauri, iar cioara neagră şi-a mărit considerabil numărul.
